Meditația Vipassana

De Bill Higgins
Data: 29 august, 2000

NEW YORK – Vipassana Acharya S. N. Goenka s-a adresat astăzi delegaților la Summit-ului Mileniului pentru Pacea Mondiala, adunați in Sala Marii Adunări a Națiunilor Unite – prima adunare de la ONU a liderilor religioși si spirituali

Discursul Domnului Goenka din sesiunea intitulata Transformarea Conflictului, s-a concentrat pe teme de armonie religioasa, toleranta si coexistenta pacifista.

„Mai degrabă decât sa convertim oameni de la o religie organizata la o alta religie organizata”, a spus Dl. Goenka, „ar trebui sa încercăm sa-i convertim de la nefericire la fericire, de la robie la eliberare si de la cruzime la compasiune.”

Dl. Goenka si-a ținut discursul in sesiunea de după-amiaza a Summit-ului, in fata unui grup de oameni ce a cuprins aproximativ doua mii de delegați si observatori. Dl. Goenka a vorbit in sesiunea ce a urmat discursului fondatorului CNN, Ted Turner. Dl. Turner este unul din sponsorii financiari ai Summit-ului.

Respectând tema Summit-ului – de a cauta pacea mondiala, Dl. Goenka a accentuat in discursul sau ca pacea in lume nu poate fi atinsa decât daca exista pace in indivizi. „Nu poate fi pace in lume când oamenii au manie si ura in inimile lor. Doar cu dragoste si compasiune in inimi pacea mondiala poate fi atinsa.”

Un aspect important al Summit-ului este efortul de a reduce conflictul si tensiunea sectara. In legătura cu aceasta, Dl. Goenka a spus,” Când ai manie si ura in interior devii nefericit, indiferent daca ești creștin, hindus sau musulman.”

Similar, a spus in aplauze zgomotoase, „Cine are dragoste si compasiune cu o inima pura experimentează Împărăția Cerurilor din interior. Aceasta este Legea Naturii sau, daca vreți, voința lui Dumnezeu.”

Adecvat unei mulțimi ce cuprindea lideri religioși majori, a spus, „Haideți sa ne concentram pe ceea ce este comun tuturor religiilor, pe miezul intern al tuturor religiilor care este puritatea inimii. Ar trebui cu toții sa dam importanta acestui aspect al religiei pentru a evita conflictul datorat stratului exterior al religiilor, care este format din diferite rituri, ritualuri, festivaluri si dogme.”

In încheiere, Dl. Goenka l-a citat pe Împăratul Ashoka care, pe unul din Edictele De Piatra a spus, „Nu trebuie sa respectam doar propria religie si sa condamnam alte religii. In schimb, trebuie sa respectam si celelalte religii, pentru diverse motive. Astfel, este ajutata propria religie sa crească si, deasemenea, se face un serviciu religiei celorlalți. Acționând altfel, se sapa mormântul propriei religii si sunt prejudiciate si celelalte religii. Cineva care respecta propria religie si condamna alte religii o poate face din încredere in propria credința, gândind, „îmi voi slavi propria credința”; dar, de fapt, acțiunile sale mai mult dăunează credinței sale. Înțelegerea este buna. Haideți cu toții sa ascultam si sa fim dispuși sa ascultam doctrinele profesate de alții.”

Secretarul General al ONU – Kofi Annan a numit summit-ul „o întâlnire a liderilor religioși si spirituali proeminenți, într-un apel pentru pace, in speranța întăririi perspectivei de pace, acum ca intram într-un nou mileniu.”

Liderii spirituali care au fost invitați la prima conferința de acest fel a ONU includ pe Pramukh Swami sau Swami Narayana Movement, Swami Dayananda Saraswati, Swami Agniwesh, Mata Amritanandamayi Devi si Dada Wasvani ca si pe savanți eminenți ca Dr Karan Singh si L. M. Singhvi.

Cu referire la diversitatea religioasa si culturala a participanților, Annan a spus,”Națiunile Unite sunt o tapițerie nu doar de costume si sari-uri, dar si de gulere de preoți, haine de călugărite si robe de lama; miters, skullcaps and yarmulkes.”

Deși Annan a fost întrebat in mod repetat despre absenta liderilor tibetani, el a încercat sa devieze întrebările înapoi la scopul Summit-ului, care spune ca este „de a reinstitui religiei rolul sau de drept ca împăciuitor si pacifist – problema conflictului nu este niciodată Biblia sau Torah sau Coran-ul. Întradevar, problema nu este niciodată credința – ci sunt credincioșii si felul cum ne comportam fata de alții. Trebuie sa ii învățam din nou pe credincioși căile păcii si căile tolerantei”.

Speranța liderului ONU este ca, din moment ce 83% din populația lumii adera la un sistem de credința religios sau spiritual, acești lideri religioși pot influenta adepții lor către pace.

ONU spera ca aceasta conferința va mișca comunitatea mondiala către, conform unui document, „sa își accepte potențialul spiritual si să recunoască că este in puterea noastră sa eradicam cea mai rea forma de brutalitate umana -războiul- ca si una din cauzele acestuia – sărăcia. A venit timpul ca liderii spirituali mondiali sa lucreze îndeaproape cu Națiunile Unite, in eforturile sale de a se adresa nevoilor urgente ale umanității.”

Summit-ul se va termina in aceasta joi, 31 august, când participanții vor semna o Declarație pentru Pacea Mondiala si vor forma un Consiliu Consultativ Internațional al liderilor

religioși si spirituali, ce va lucra cu Națiunile Unite si Secretarul General ONU in eforturile de câștigare si menținere a păcii.

„Scopul Consiliului Consultativ Internațional al liderilor religioși si spirituali este de a creste si întări munca depusa de Natiunile Unite”, a spus Bawa Jain, Secretarul General al Summit-ului pentru Pacea Mondiala. ” Este Speranța noastră sincera ca, in timpuri de conflict, marii lideri religioși si spirituali sa poată fi implicați in aceste puncte fierbinți pentru a cauta soluții non-violente pentru conflicte.”

Discurs la O.N.U.

Spiritualitatea universala pentru pace de S.N.Goenka

Acesta este textul complet al discursului ținut de Dl. Goenka, marți, 29 august 2000 in Sala Adunării Generale de la Națiunile Unite pentru participanții la Summit-ul Mileniului pentru Pacea Mondiala.

Data: 29 august 2000

Unde este întuneric, este nevoie de lumina. Astăzi, cu atâta agonie cauzata de conflicte violente, războaie si vărsări de sânge, lumea are nevoie disperata de pace si armonie. Aceasta este o încercare grea pentru liderii spirituali si religioși. Haideți sa acceptam provocarea.

Orice religie are o forma sau un strat exterior si o esența sau miez interior. Stratul exterior consista in rituri, ritualuri, ceremonii, credințe, mituri si doctrine. Acestea variază de la o religie la alta. Dar exista un miez interior comun tuturor religiilor: învățătura universala a moralității si carității, a unei minți disciplinate si pure, pline de dragoste, compasiune, bunăvoința si toleranta. Acest numitor comun ar trebui întărit de liderii religioși si este cel pe care adepții religioși ar trebui sa îl practice. Daca este acordata importanta cuvenita esenței oricărei religii si daca este arătata o mai mare toleranta pentru aspectele superficiale, atunci conflictul poate fi minimizat.

Oricine trebuie sa fie liber sa profeseze si sa urmeze propria credința. Dar trebuie sa fie atenți sa nu neglijeze practicarea esenței religiei lor, sa nu deranjeze pe alții cu propriile practici religioase si sa nu condamne sau sa deprecieze alte credințe.

Data fiind diversitatea credințelor, cum sa surmontezi diferențele si sa obții un plan concret de pace? Buddha, Iluminatul, era deseori abordat de oameni cu păreri diferite. Le spunea: „Haideți sa lăsam deoparte diferențele. Haideți sa ne concentram asupra a ceea ce putem cădea de acord si sa îl punem in practica. De ce sa ne certam?” Acest sfat înțelept încă este valabil astăzi.

Vin de pe un tărâm străvechi care a dat naștere multor scoli diferite de filozofie si spiritualitate, de-a lungul mileniilor. In ciuda unor momente izolate de violenta, tara mea a fost un model de coexistenta pașnica. Acum 2300 de ani era condusa de Ashoka cel Mare, al cărui imperiu se întindea de la ce numim astăzi Afganistan pana la Bangladesh. Pe tot întinsul domeniului sau, acest conducător milos, a pus sa fie înscrise in piatra edicte ce proclamau ca toate credințele trebuie respectate si, ca rezultat, adepți ai tuturor tradițiilor spirituale se simțeau in siguranța sub domnia sa. A cerut oamenilor sa ducă o viata morala, sa-si respecte părintii si bătrânii si sa se abțină de la a ucide. Cuvintele cu care si-a îndemnat supușii sunt relevante si astăzi:

Nu trebuie sa respectam doar propria religie si sa condamnam alte religii. In schimb, trebuie sa respectam si celelalte religii, pentru diverse motive. Astfel, este ajutata propria religie sa crească si, de asemenea, se face un serviciu religiei celorlalți. Acționând altfel, se sapa mormântul propriei religii si sunt prejudiciate si celelalte religii. Cineva care respecta propria religie si condamna alte religii o poate face din încredere in propria credința, gândind, „îmi voi slavi propria credința”; dar, de fapt, acțiunile sale mai mult dăunează credinței sale. Înțelegerea este buna. Haideți cu toții sa ascultam si sa fim dispuși sa ascultam doctrinele profesate de alții (Edictul de piatra nr.12)

Împăratul Ashoka reprezinta o tradiție glorioasa de coexistenta toleranta si sinteza pacifista. Acea tradiție continua printre guverne si conducători si astăzi. Un exemplu este nobilul monarh al Omanului care a donat pământ pentru biserici si temple ale altor credințe, practicându-si, in acest timp, cu toată devoțiunea si sârguința propria credința. Sunt sigur ca astfel de conducători si guverne miloase vor continua sa apară in viitor pe multe tărâmuri din lume. Așa cum se spune, ” Binecuvântați sunt cei ce aduc pacea, pentru ca ei vor fi chemați fiii lui Dumnezeu”

Este foarte clar ca adepții violentei își rănesc in primul rand proprii vecini si rude. O pot face fie direct, prin propria intoleranta, fie indirect, provocând un răspuns violent la acțiunile lor. Pe de alta parte este spus,” Binecuvântați sunt cei miloși pentru ca ei vor avea parte de mila”. Aceasta este legea naturii. Poate, deasemenea, fi numita decretul sau calea lui Dumnezeu. Buddha a spus,” Animozitatea poate fi eradicata nu prin animozitate, ci prin opusul acesteia. Aceasta este o Dharma eterna [lege spirituala]. ‘ Ceea ce este numit Dharma in India nu are nimic de a face cu Hinduismul, Budismul, Jainismul, Creștinismul, Islamul, Iudaismul, Sikhismul sau alte „ism-uri”. Este simplul adevăr: înainte sa ii rănești pe alții, te rănești pe tine însuți, prin generarea de negativități mentale, iar îndepărtând negativitatea poți găsi pace interioara si poți întări pacea in lume.

Liniștea minții pentru pace mondială

Orice religie ce își merita numele cere adepților sai sa ducă un mod de viata moral si etic, sa obțină controlul mintii si sa cultive puritatea inimii. O tradiție ne spune „iubește-ți aproapele”, alta spune, Salaam walekum – „Fii in pace”; alta, Bhavatu sabbamanglalam sau Sarve bhavatu sukhinah – „Fie ca toate fiintele sa fie fericite”. Fie ca este vorba de Biblie, Coran sau Gita, scripturile cer pace si prietenie. De la Mahavir la Isus, toți marii fondatori de religii au fost idealuri de toleranta si pace. Totuși, lumea noastră este des condusa de conflicte sau chiar războaie religioase sau sectare – pentru ca dam importanta doar stratului exterior al religiei si neglijam esența sa. Rezultatul este o lipsa a dragostei si a compasiunii din minte.

Pacea in lume nu poate fi obținuta decât daca exista pace in interiorul indivizilor. Agitația si pacea nu pot coexista. O cale de a obține pacea interioara este Vipassana sau meditația vederii interioare – o tehnica non-sectara, științifica, orientata spre rezultat, de auto-observare si realizare a adevărului. Practicarea acestei tehnici aduce înțelegere la nivel experimental, despre cum interacționează mintea si corpul. De fiecare data când o negativitate apare in minte, precum ura, determina senzații neplăcute in cadrul corpului. De fiecare data când mintea generează dragoste altruista, compasiune si bunăvoința, întregul corp este inundat de senzații plăcute. De asemenea, practicarea Vipassanei arata ca acțiunea mentala preceda orice acțiune fizica sau vocala, determinând daca acea acțiune este sănătoasa sau nesănătoasa. Mintea contează cel mai mult. De aceea trebuie sa găsim modalități practice pentru a face mintea liniștita si pura. Astfel de metode vor amplifica eficienta declarației comune ce izvorăște din acest World Peace Summit (Întrunire pentru Pacea Lumii).

India a dat doua metode lumii. Una este exercițiul fizic al posturilor de yoga (Asanas) si al controlului respirației (Pranayama) pentru a menține corpul sănătos. Cealaltă este exercițiul mental al Vipassanei pentru a tine mintea sănătoasa. Oameni de orice religie pot si trebuie sa practice ambele metode. In același timp pot să urmeze propriile religii in pace si armonie; nu este necesara convertirea religioasa, o sursa comuna de tensiune si conflict.

Pentru ca societatea sa fie împăcata, tot mai mulți membrii ai acelei societăți trebuie sa fie împacați. Ca lideri, avem o responsabilitate de a fi un exemplu si o inspirație. Un înțelept a spus odată, „Este nevoie de o minte echilibrata pentru a echilibra mințile dezechilibrate ale altora”.

Mai general, o societate împăcata va găsi o cale sa trăiască in pace cu habitatul sau natural. Toți înțelegem necesitatea de a proteja mediul înconjurător, de a opri poluarea sa. Ceea ce ne împiedica sa acționam conform acestei înțelegeri este stocul nostru de poluanți mentali, ca de exemplu ignoranta, cruzimea sau lăcomia. Eliminarea acestor poluanți va promova pacea intre oameni, ca si o relație echilibrata si sănătoasa intre oameni si mediul lor natural. Așa poate religia sa ocrotească protecția mediului.

Non-violenta: Cheia definiției religiei.

In mod clar exista diferențe intre religii. Totuși, întâlnindu-se la acest World Peace Summit (Summit pentru Pacea Lumii), liderii tuturor religiilor importante au arătat ca doresc sa lucreze pentru pace. Haideți atunci ca pacea sa fie principiul primordial al „religiei universale”. Sa declaram împreuna ca ne vom abține de la a ucide,

ca noi condamnam violenta. De asemenea, rog liderii politici sa se alăture acestei declarații, dat fiind rolul cheie pe care îl joaca in menținerea păcii si in declararea războaielor. Fie ca ni se alătura sau nu, haideți măcar sa facem un jurământ, aici si acum: in loc sa justificam violenta si crimele, sa declaram ca noi condamnam necondiționat astfel de fapte, in special violenta comisa in numele religiei.

Anumiți lideri spirituali au avut sagacitatea si curajul sa condamne violenta comisa in numele propriei credințe. Pot fi modalități filozofice si teologice diferite de a cere iertare sau de a regreta violentele si crimele trecute, dar simpla recunoaștere a violentei practicata in trecut implica faptul ca a fost greșit si ca nu va fi justificabil in viitor.

Sub egida Națiunilor Unite, haideți sa încercăm sa formulam o definiție a religiei si a spiritualității, subliniind non-violenta si refuzând încuviințarea violentei si crimei. Nu ar fi o nenorocire mai mare pentru umanitate decât un eșec in a defini religia ca sinonim cu pacea. Acest Summit ar putea propune un concept de „religie universala” sau „spiritualitate non-sectara” pentru a fi susținut de U.N.

Sunt sigur ca acest Summit va ajuta la concentrarea atenției lumii asupra adevăratului scop al religiei:

Religia nu ne dezbina;
ea ne învață pacea si puritatea inimii.

Felicit organizatorii acestui Summit istoric pentru viziunea si eforturile lor. Si felicit liderii religioși si spirituali care au avut maturitatea de a contribui la reconciliere, dând speranțe umanității ca religia si spiritualitatea vor conduce către un viitor de pace.

Fie ca toate ființele sa fie eliberate de aversiune si sa fie fericite.

Fie ca pacea si armonia să prevaleze.